"Îmi trebuie o baie." îşi zice ea. "Una fierbinte."
Se duce la baie. Intră in încăperea cu faianţă de un albastru închis şi adânc. Îi place atât de mult să facă baie, să se scalde, să simtă apa cum o înconjoară, mirosurile de uleiuri şi creme să o inunde. Aici se simte cel mai bine. Aruncă un ochi la ecranul telefonul ei, care stă pe maşina de spălat. Îl vede că luminează, aşa că îl ia. Zâmbeşte. Roteşte robineţii ca să dea drumul la apă. Mereu îl roteşte pe cel pentru apă caldă. aPoi incet îl potriveşte pe cel pentru apă rece. Nu are încredere în mânerele alea moderne. Râde în sinea ei. "Dacă nu poţi potrivi ceva ca să îţi fie perfect, mai bine lasă". Se dezbracă. Şi asta îi creează plăcere. Nu una erotică, ci una de eliberare. Fiecare bucată de textil care cade de pe ea o eliberează de ziua aceea, până ajunge la stratul ei primordial, pur, parfumat. Aeru uşor răcors din baie o gâdilă puţin, făcând-o să tremure scurt. Îşi plimbă mâna stăngă pe pieptul dezgolit, cu un zâmbet jucăuş pe buze. Telefonul luminează din nou. Îl ia repede în mână şi scrie cu poftă ceva, aşteaptă câteva secunde (miracolul tehnologiei), apoi zâmbeşte cu limba între dinţi. Îi place ce citeşte. Cada era deja aprope plină, aşa că lasă totul de-o parte-mai puţin telefonul-şi îşi cufundă încet piciorul în apa caldă, cu un suspin adânc, de plăcere. Atunci când piciorul ei subţire a atins fundul căzii, s-a aşezat pe marginea căzii. Şi-a ridicat celălalt picior şi apoi, încet l-a cufundat alături de celălalt. Încă avea telefonul în mână. Citeşte. Îşi muşcă buza. Zâmbeşte. Încet, îşi cufundă acum restul corpului în în apă, lăsând să-i scape un geamăt prelung, în timp ce căldura îi excită fiecare nerv din corp.
Detaşare...
Apa e liniştită. Mai liniştită decât oricine sau orice din lumea de afară. " E un mare căcat lumea." îşi zice ea. "ciorile nu se mai mulţumesc să croncăne ironic de pe sârme sau sfori de rufe. Ah, nu am cui sa ma plâng acum. sau..." zâmbeşte. telefonul luminează. "ah!" suspină din nou. îşi muşcă buza din nou, puţin mai tare. scrie. "stau cufundată în apa asta caldă, cu mâinile pe afară scriind la telefon. sunt o adevărată sirenă modernă." râde din nou. Lasă telefonul din mână şi îşi cufundă şi mâinile în apa fierbinte. suspină din nou. se pierde. apa e refugiul ei. al ei şi numai al ei. s-ar pierde acolo pentru totdeauna. de ce să nu devină apă? ah! se pierde!
Telefonul luminează...
